Dosarul REVOLUȚIEI din decembrie 1989, trimis în judecată. Ion Iliescu, pus sub acuzare pentru infracțiuni contra UMANITĂȚII

UPDATE 12:00Fostul președinte al României Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă, arată procurorii în rechizitoriul dosarului Revoluției, care a fost trimis luni spre judecată instanței supreme.

„Astăzi, la aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, după o evoluție complexă și complicată a cauzelor penale ce au avut ca obiect cercetarea faptelor săvârșite în acea perioadă, fapte ce au dus la căderea regimului comunist, suntem în măsură să anunțăm soluționarea acestui dosar esențial pentru aflarea adevărului despre istoria noastră recentă. Prin rechizitoriul Secției Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluția Română din decembrie 1989″, au fost trimiși în judecată inculpații: Iliescu Ion – fost președinte al României, Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și general (rtr.) Rus Iosif – fost șef al Aviației Militare, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității”, anunță un comunicat remis luni MEDIAFAX de Ministerul Public.

Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obținute după data de 13.06.2016, dată la care, prin încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a confirmat redeschiderea urmăririi penale, se spune în documentul citat.

Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului, mai spune sursa citată.

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forță militară a României, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne – Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia. Din același moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că, pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), coordonată de unii componenți ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată și asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.

Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru și șefi de direcții militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcția de ministru al apărării, șefii direcțiilor militare și șeful aviației militare) ar fi declanșat și coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înțelegeri cu noua forță politică a țării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părți, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menținerea la putere, dar și legitimarea în fața poporului român, spun procurorii militari.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni și dezinformări ar fi creat condițiile condamnării și execuției cuplului prezidențial Ceaușescu printr-un proces penal simulat, se mai spune în documentul procurorilor.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpații Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea și diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceaușescu și ar fi acceptat și asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcții de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, mai spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparținând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis și alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunțate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane și ar fi generat o stare de pericol pentru existența unei părți însemnate a populației civile de pe întregul teritoriu al României.

Totodată, a fost dispusă clasarea cauzei:

– cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. și ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i și k din C.p., de către Ceaușescu Nicolae – fost președinte al României, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12.1989 (orele 12:06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale,
– cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. și ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i și k din C.p., de către Vlad Iulian – fost șef al Departamentului Securității Statului și Postelnicu Tudor – fost ministru de interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989- 22.12.1989, întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale,
– cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev.și ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i și k din C.p., de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale,
– cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. și ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i și k din C.p., de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării și Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. și ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale,
– cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. și ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i și k din C.p., de către Eftimescu Nicolae – fost șef al Direcției Operații din Marele Stat Major al Armatei și Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie și Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale,
– cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. și ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i și k din C.p., de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale,
– cu privire la conduitele numiților Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) și Dinu Ștefan – fost șef al Direcției Informații din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existența infracțiunilor contra umanității, prev de art. 439 din C.p.,
– cu privire la conduitele numiților Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateș Teodor – fost redactor șef în cadrul T.V.R. și Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 din C.p.
– cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art. 189 lit. a, f din C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de către Igreț Viorel – fost prim secretar al Comitetului Județean de Partid Mureș, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârșirea acestei infracțiuni sau a altei infracțiuni prevăzută de legea penală.

Recizitoriul Secției Parchetelor Militare, care are 12 volume și 3. 280 de file va fi înaintat în cursul zilei Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Știrea inițială.Procurorii Secției militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, a anunțat, luni, procurorul general Augustin Lazăr.

„Astăzi secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a inaintat instanței de judecată rechizitorul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul Revoluției. E un moment deosebit pentru justiția militară și pentru justiția română în general. Finalizarea acestei cauze de către colegii nostri reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi le-am propus în urmă cu trei ani, soluționarea dosarelor istorice. Oameni istorici au avu aprecieri in legătură cu momentul decembrie 1989. Astăzi juriștii incheie această provocare, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele din decembrie 89 nu e una instituțională, ci este una individuală”, a anunțat, luni, procurorul general.

Augustin Lazăr a precizat că dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016, menționând că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probleme obținute dupa 13 iunie.

„Cu toate că în ultima prioadă instituția a trecut prin momente dificile, echipa de procurori militari a avut capacitatea de a supraviețui, de a se regenera. A reușit să obțină cooperarea mai multor instituții ale statului, a fost o noutate în acest domeniu, în arhivele cărora se aflau probleme pertinente. Administrarea cu celeritate a unui probatoriu impresionat în mai puțin de trei ani a fost posibilă și datorită unei cooperări instituționale. Prin urmare doresc să mulțumesc MApN pentru identificarea și punerea la dispoziție a mai multor documente de arhivă, Senatului României pentru stenograme, CNSAS pentru punerea la dispoziție a informațiilor necesare, SRI pentru identificarea, declasificarea și punerea la dispoziție a multor documente militare de arhivă, MAI și STS pentru sprijinul logistic oferit. Informații detaliate despre rechizitoriu urmează să primiți prin intermediul unui comunicat de presă”, a completat procurorul general.

Augustin Lazăr a prezentat, la finalul declarației de presă, scuzele Ministerului Public pentru durata anchetei penale, care a ținut aproape 30 de ani.

„Eu cred că soluția emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din 1989 și în egală măsură educativă pentru generațiile viitoare”, a completat procurorul general.

Pe 21 decembrie 2018, procurorii Secției militare din Parchetul Generel anunțau că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, în dosarul Revoluției din decembrie 1989. Ion Iliescu, membru și președinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare, și Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzați în dosarul Revoluției din decembrie 1989 de infracțiuni contra umanității.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forță militară a României, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne – Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia. Din același moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartușe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

Totodată, aceste diversiuni și dezinformări ar fi creat condițiile condamnării și execuției cuplului prezidențial Ceaușescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, și ar fi participat la dezinformarea și diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceaușescu și ar fi acceptat și asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcții de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparținând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis și alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunțate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin aparițiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum și prin activitatea de conducere și coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.